Comunita -Opozitie – LA BELLA – TERRA BELLA(ro) 29, 30 – 29, 30,32

I.FAPTE SI PROCEDURI

Pe 10/12/2004 aplicantul a Inregistrat cererea No 4 187 078 pentru Inregistrarea marcii figurative ilustrata pe prima pagina a deciziei ca o marca a Comunitatii pentru gama de bunuri din clasele 29, 30 si 32.

Opozitia se bazeaza pe marca anterioara urmatoare:

Inregistrarea marcii spaniole No 2 518 361 “LA BELLA”. A fost completata pe 18/12/2002 si Inregistrata pe 30/06/2005 pentru bunuri la clasele 29 si 30.

Oponentul Isi bazeaza opozitia pe toate bunurile care sunt acoperite de marca sa.

Bazele opozitiei sunt acelea enuntate In Art 8(1)(b) EC No 40/94 din 20 Decembrie 1993 In CTMR (OJ OHIM 1/95, p. 53).

Oponentul sustine ca exista o probabilitate de confuzie Intre marca anterioara si aplicatia CTM pentru ca semnele sunt similare si bunurile acoperite de marcile In conflict sunt identice sau similare.

Aplicantul In replica argumenteaza ca nu poate fi nicio probabilitate de confuzie pentru ca semnele sunt suficient de diferite si doar cateva bunuri acoperite de semne sunt similare, In timp ce majoritatea sunt diferite. In particular, aplicantul noteaza ca “LA BELLA” este un mod comun In Spania pentru a descrie persoane frumoase sau lucruri frumoase. Prin urmare, potrivit aplicantului, marca anterioara are un caracter distinctiv slab pentru ca ar putea fi perceput ca Insemnand “produse frumoase”.

II.DECIZIE

A.PE FOND

Probabilitatea de confuzie

Potrivit Art. 8(1) CTMR, pe opozitia proprietarului unei marci anterioare, marca solicitata nu poate fi Inregistrata.

b) daca din cauza identitatii sale sau a similaritatii cu marca anterioara si identitatea sau similaritatea bunurilor si serviciilor acoperite de marci exista o probabilitate de confuzie In partea de public din teritoriul In care marca anterioara este protejata; probabilitatea de confuzie include probabilitatea de asociere cu marca anterioara.

a.Comparatia bunurilor

In evaluarea unei similaritati Intre bunuri sau servicii, toti factorii relevanti cu legatura cu aceste bunuri trebuie luati In consideratie. Acesti factori includ, intre alia, natura lor, scopul si metoda de folosire chiar daca ele sunt In competitie una cu alta sau complementare (vezi Caz C-39/37 Canon Kabushiki Kaisha v Metro-Goldwin-Meyer Inc (1998) ECR I-5507, paragraf 23). Asemenea factori pot include originea uzuala si distributia pertinenta a canalelor si a punctelor de desfacere.

Oponentul Isi bazeaza opozitia pe toate bunurile care sunt acoperite de marca sa si anume:

Carne, peste, pui si pasare; extrase din carne, fructe si legume conservate, uscate sau preparate, preparate din peste si carne, carne si peste uscat si fiert; compoturi, gemuri, jeleuri, oua, lapte si produse din lapte; uleiuri si grasimi, mancaruri din carne, peste si legume din clasa 29.

Cafea, ceai, cacao, zahar, orez, tapioca, sago, cafea artificala; faina si preparate din cereale, paine, gheata, miere, melasa, drojdie, pudra de copt, sare, mustar, otet, sosuri, condimente, mirodenii, produse de cofetarie si patiserie, aditivi pentru mancaruri si bauturi sunt expres excluse din clasa 30.

Opozitia e directionata Impotriva tuturor bunurilor acoperite de aplicatia contestata, si anume:

Dovlecel de vara, carne umpluta cu dovlecei, albumina, alge, migdale, alune, herring, ton, ulei comestibil din soia, PORUMB si floarea soarelui, masline, sunca, untura de porc, pastrama, cartofi frantuzesti, bauturi lactate, vanata umpluta, crochete din cod, crochete din cartofi, bulion concentrat, bulion din legume si vegetale pentru gatit, creveti, carne armeneasca uscata, carnuri, caviar, ceapa, cereale, varza, carnati afumati, oua, lapte batut, nuca de cocos, ciuperci, compoturi, soia, consome, creme, crisalide din viermi de matase, crochete, crustacee, ierburi de gradina, pastai, kebab din pui, extrase din alge, extrase din carne, faina din peste, fasole, ficat, peste file, fructe, fructe cristalizate, fructe Inghetate, fructe uscate, legume si vegetale, gelatina, jeleuri, galbenus de ou, ghimbir, grasimi si uleiuri comestibile, fasole pastai cu pui, boabe de soia, iaurturi, kefir, homar, lacuste, lactate, lapte, linte conservata, unt, margarina, fructe de mare, marmelade, napi, cuiburi comestibile de pasari, nuci, ulei de rapita, ulei de boabe de grau, ulei de oase, ulei de sesam, uleiuri, stridii, oua, oua In pudra, pasta din vinete, pasta din ficat, pasta din pui, pate din ficat, peste, castraveti, peste congelat, muraturi, polen, pulpa din fructe, mancaruri arabe pe baza de carne, preparate pentru supe (fructe, vegetale si legume), sunca, proteine, piure, branzeturi, salata din pulpa de vanata, salata din fructe, salata din legume, salamuri, somon, hotdog, sardine, grasime comestibila, supe, zer, sucuri din rosii, sucuri vegetale pentru gatit, curmale, tofu, rosii, crema de dovlecel, struguri, vegetale, bauturi din lapte cu cafea, cacao, ceai sau ciocolata din clasa 29.

Sofran, zahar, Indulcitori, agenti pentru Imbunatatit mancaruri, apa de mare pentru gatit, lichior, capere, vermicelli, migdale In zahar sau prajite si alune, amidon, anason, orez, orez armenesc, esente, pulpa, concentrate si sosuri din rosii, pasta de tomate incluse In clasa 30, bomboane, batoane din cereale, vanilie, bauturi pe baza de cacao, cafea, ceai sau ciocolata, bomboane siriene, biscuiti, prajituri, torturi, briose, cacao, cafea, caramele, curry, cereale, drojdie, ceai, ciocolate, condimente, patiserie, prajituri, creme, decoratiuni comestibile, bomboane, bomboane siriene, spagheti, condimente, esente, extrase din rosii, faina, faina de ovaz si boabe de porumb, fulgi din cereale, fondante, Inghetata, jeleuri, gheata, turta dulce, glucoza, gluten, guma de mestecat, menta, infuzii non medicinale, iaurt Inghetat, ketchup, drojdie, marzipan, maioneze, malt, paste, materiale pentru hot-dog, miere, melasa, menta pentru patiserie, boabe pentru floricele, sosuri, sos de rosii, mustar, muesli, clatite, paine, paine siriana, paine din miere, ciuperci, paste, muraturi, piper, popcorn, pizza, pulpa de rosii, mixturi pentru prajituri, preparate si substante aromate, preparate cu cereale, produse din extract de tomate, produse derivate din tomate, incluse In aceasta clasa, produse pentru fragezit carne, propolis, budinci, piure, ravioli, sago, sare de bucatarie, sare pentru conservat, salata din grau, sandvisuri, sushi, salata mediteraneana, tapioca, condimente, pateuri, toasturi, vanilie, otet din clasa 30.

Ape minerale si alte bauturi ne-alcoolice, bauturi tonice, bauturi din fructe, sucuri din fructe sau legume, bere, cocktailuri, esente pentru preparat bauturi, nectar din fructe, pudre si pastile pentru bauturi efervescente, pudre pentru fresh-uri, cidru non alcoolic, sucuri, siropuri si alte preparate pentru bauturi In clasa 32.

Toate bunurile acoperite de aplicatia CTM din clasele 29 si 30 sunte incluse In lista mai generala protejata de marca anterioara, prin urmare sunt identice.

Cat despre bunurile din clasa 32 ale aplicatiei CTM se noteaza ca, In general, bunuri pentru mancat nu sunt identice cu produse pentru baut (vezi decizia a Patra a Curtii de Apel din 10 septembrie 2003, In Caz R 938/2001-4, paragraf 8). Produsele protejate de marca anterioara din clasele 29 si 30 sunt cumparate pentru scopuri diferite, pentru a fi mancate sau pentru prepararea mancarii, opuse celor pentru baut. Bunurile respective vor fi vandute In arii discrete. Ele nu sunt In competitie. Bunurile repective sunt doar complementare Intr-un sens foarte limitat si anume este foarte comun sa iei o bautura cu un pranz sau gustare. Prin urmare, se considerta ca produsele respective nu sunt nici similare nici identice (vezi decizia FBA din 22 Februarie 2002 In Caz R 579/2000-4, paragraf 15, 16 si 17).

b.Comparatia semnelor

Semnele de comparat sunt:

LA BELLA Terra bella
Marca anterioara Aplicatia CTM

Teritoriul relevant este Spania. Prin urmare, exista impresia ca semnele influenteaza publicul din acest teritoriu si Intelesul si pronuntia In spaniola, care sunt relevante pentru comparatie.

Marca anterioara are un Inteles clar In spaniola care este acela de “pamant frumos” dar poate fi clar Inteles de consumatorii spanioli pentru ca cuvanul “BELLA” este identic In ambele limbi si italianul “TERRA” este aproape identic cu traducerea spniola care este “TIERRA”.

Marcile urmeaza sa fie considerate conceptual diferite pentru ca “LA BELLA” se refera clar la o a treia persoana care poate fi un obiect sau o persoana. Este probabil ca va fi perceputa ca o referinta la o persoana cat aceasta este cea mai comuna folosinta a unei asemenea expresii (“fata frumoasa”). Din contra, “TERRA BELLA” se refera In particular la pamant sau la un “taram minunat”.

Mai mult, conceptul de “frumos”, chiar daca nu este direct descriptiv relativ la produsele In cauza (mancare si bauturi), evoca al idea de frumos care este un concept comun de asemenea pe aceasta piata. De exemplu, poate sugera ideea de mancare usoara sau naturala care are scopul de a face lumea mai frumoasa. In cazul aplicatiei CTM “TERRA BELLA” evoca imaginea unui taram minunat care da produse veritabile.

Prin urmare, luand In consideratie ca cuvantul comun “BELLA” are un Inteles laudativ, nu poate fi considerat ca bucurandu-se de un caracter distinctiv puternic si distinctia conceptuala mentionata mai sus apare mai degraba semnificativa.

Vizual, cuvantul “LA BELLA” este total diferit de cuvantul “TERRA” care e primul cuvant al aplicatiei CTM. Diferenta puternica dintre literele initiale de mai sus face marcile distinctive clar din punct de vedere vizual si fonetic. Considerand ca prima parte a marcii este In general partea care atrage atentia consumatorului si ca are o influenta semnificativa In impresia generala data de marca, impresia generala vizuala si fonetica a marcilor este diferita.

c.Evaluare globala asupra probabilitatii de confuzie

Conform cazului-lege al Curtii de Justitie, In determinarea existentei unei probabilitati de confuzie, marcile trebuie sa fie comparate facant o evaluare generala a similaritatilor vizuale, fonetice si conceptuale Intre marci. Comparatia “trebuie sa se bazeze pe Intreaga impresie data de marci, purtand In minte, In particular, componentele lor distinctive si dominante” (vezi Judecata Curtii de Justitie, Caz C-251/95, Sabel BV v Puma AG, Rudolf Dassler Sport (1997) OJ OHOIM 1/98, p. 91, pargraf 22).

Cu cat mai distincta marca anterioara cu atat mai mare probabilitatea de confuzie. Prin urmare, o marca cu un caracter distinctiv mai mic, cum ar fi acelea care includ elemente descriptive ale produselor si serviciilor pentru care au fost Inregistrate sau acelea necaracterizate de trasaturi originale, se bucura de un grad mai mic de protectie decat o mraca care este distincta fie per se sau din cauza recunoasterii pe care o are pe piata (vezi, Judecata Curtii de Justitie, Caz C-342/97 Lloyd Schuhfabrik Meyer & Co. GmbH v. Klijsen Handel B (1999) OJ OHIM 12/99, p. 1585, paragraf 20, 21; Sabel, paragraf 24; Canon, paragrafe 18/19).

Cat despre caracterul distinctiv al marci anterioare, oponentul nu a specificat clar daca marca este distincta In virtutea unei folosinte intense sau reputatii.
Prin urmare caracterul distinctiv al marcii anterioare trebuie vazut ca normal In prezentul caz.

Evaluarea globala necesara a probabilitatii de confuzie implica o interdependenta Intre factori relevanti, si In particular o similaritate Intre marci si Intre bunuri si servicii. In concordanta, un grad mai mic de similaritate Intre bunuri si servicii poate fi compensat de un grad mai mare de similaritate Intre marci, si viceversa. (vezi Canon paragraf 28 si Lloyd, paragraf 19).

Perceptia marcilor In mintea consumatorului de rand a bunurilor In discutie joaca un rol decisiv In aprecierea globala a probabilitatii de confuzie. Bunurile In discutie, mancare si bauturi, sunt bunuri de consum comune. Urmeaza ca publicul pentru care o apreciere a probabilitatii de confuzie urmeaza sa fie facuta consta In consumatorii medii din Spania. Pentru scopurile acestei ANALIZE, se presupune ca un consumator mediu este bine informat si un observator circumspect.

Comparatia semnelor a aratat ca, dintr-un punct de vedere general, marcile sunt vizual, fonetic si conceptual diferite la un nivel mediu. Unele produse sunt identice iar unele sunt diferite.

Luand In calcul gradul de diferenta dintre marci, chiar si identitatea dintre bunuri nu sunt suficiente pentru a stabili o probabilitate de confuzie In partea de public relevant Intre aplicatia CTM si marca anterioara In teritoriul In care ultima este protejata si anume In Spania. In consecinta, opozitia urmeaza sa fie respinsa si aplicatia CTM contestata trebuie Inaintata la Inregistrare.

B.COSTURI

In conformitate cu Art. 81(1) CTMR, partea care pierde In actiunile de opozitie trebuie sa suporte taxele datorate de catre cealalta parte, precum si toate costurile.

Potrivit Regulii 94(1) EC No 2868/95, proportia costurilor este stabilita cu decizia opozitiei.

Cat oponentul este partea care pierde In actiunile de opozitie, trebuie sa suporte toate costurile datorate de cealalata parte In cursul acestor ACTIUNI.