opozitie marca EASYMOVIL- easyMOBILE 35, 38 – 38(ro)

Oponent easyMOVIL
Aplicant easyMOBILE

I.Fapte si proceduri

Pe 24/04/2004 aplicantul a Inregistrat cererea No 3 784 477 pentru Inregistrarea semnului “easyMOBILE” aratat In prima pagina a acestei decizii ca marca In clasele 9, 38 si 42.

Opozitia se bazeaza pe dreptul anterior:

Inregistrarea marcii spaniole No 2 536 608 a marcii “EASY MOVIL”. S-a completat pe 15/04/2003 si Inregistrat pe 21/04/2004 pentru servicii In clasele 35 si 38.

Oponentul Isi bazeaza opozitia pe partea de servicii acoperite de dreptul anterior, si anume din clasa 38.

Oponentul Isi directioneaza partea de servicii a aplicatiei, anume, pe clasa 38.

Bazele opozitiei sunt acelea din Art. 8(1)(b) a EC No 40/94 din 20 Decembrie 1993 a CTMR (OJ OHIM 1/95, p. 53)

Oponentul sustine ca exista o probabilitate de confuzie din cauza unei similaritati mari a marcilor si pentru ca serviciile In conflict sunt identice sau similare. A Inaintat de asemenea documente sa dovedeasca folosirea marcii amintite pe piata spaniola.

Aplicantul scoate In evidenta faptul ca poseda o familie de marci (printre care 27 CTMs) a modelului “easy+element care serveste ca o indicare a originii. El sustine ca drept extindere a reputatiei In prefixul “easy al marcilor si In stilizarea folosita de grupul aplicant creaza asteptarea din partea publicului ca “easy” emana doar …………….
Pentru aceste motive o probabilitate de confuzie este exclusa. Ca suport pentru cerintele ei se Inainteaza dovezi de amploare.

In runda finala de observatii oponentul sustine afirmatia aplicantului aratand ca dovada Inaintata dovedeste reputatie a serviciilor aeriene si nu pentru serviciile de telecomunicatie, subiectul opozitiei. Mai mult, el arata ca aplicantul nu dovedeste ca detine o familie de marci spaniole si nici nu demonstreaza ca poporul spaniol ar recunoaste elementul “easy” ca o indicare a originii atribuite aplicantului. In final, el reitereaza cazul ca o probabilitate de confuzie.

II. DECIZIE

A.Pe fond

1.Remarci preliminare

1.Desi oponentul a Inaintat, In propria motiune, dovada ca folosirea marcii anterioare pe piata spaniola, se afla sub orice dovada a obligatiei de folosire; In primul rand aplicantul nu a cerut asa ceva pe parcursul actiunilor si apoi, chiar In acel caz, dreptul sau anterior nu a fost Inregistrat pentru mai mult de cinci ani cand cererea contestata a fost publicata pe 6/06/2005. Totusi aceasta dovada nu e luata In considerare.

2.Cerinta aplicantului cu privire la posesia unei familii de marci cunoscute cu prefixul “easy”: nu are acoperire. In cazul de fata oponentul detine un drept anterior si potrivit Art. 42 CTMR In conjuctie cu Art. 8(1)si 8(2) CTMR se supune cerintelor necesare pentru completarea unei opozitii pentru ca poseda un drept anterior si acest drept are o data de Inscriere (15/04/2003) anterioara datei de completare a aplicatiei CTM (20/04/2004).

Argumentele aplicantului ar putea servi pentru obtinerea unei actiuni de conciliere Impotriva marcii oponentului mai presus de autoritatea nationala corespondenta; desi aceasta nu este o competenta a Oficiului. Prin urmare, cererea si dovada aplicantului sunt irelevante pentru caz si nu pot fi luate In considerere.

3.Probabilitatea de confuzie

Potrivit Art 8(1)(b)CTMR, cat despre opozitia propritarului marcii anterioare, marca solicitata nu poate fi Inregistrata:

Din cauza identitatii sau similaritatii cu marca anterioara si asemanarii bunurilor sau serviciilor acoperite de marci exista o probabilitate de confuzie In partea publicului din teritoriul In care marca este protejata, probabilitatea de confuzie include probabilitatea de asociere cu marca anterioara.

a)Comparatia serviciilor

Conform cazului lege al Curtii de Justitie, “In evaluarea similaritatii bunurilor si serviciilor”, toti factorii relevanti In legatura cu acele bunuri trebuie luati In consideratie. Acesti factori includ, inter alia, natura lor, utilizatorii si metoda de folosire, fie ca sunt In competitie sau sunt complementaritate (vezi Judecata Curtii de Justitie C-39/97, Canon Kabushiki Kaisha v Metro Goldwin- Meyer Inc (1998) OJ OHIM, No 12/98, p. 1419, paragraf 23.)

Opozitia se bazeaza pe serviciile:
Servicii de transmitere de mesaje si telecomunicatii din clasa 38.

Opozitia se Indreapta asupra urmatoarelor servicii:
Comunicatii, telecomunicatii, emisii si servicii transmitere mesaje, servcii de telecomunicatie fixa sau mobila, servicii conectare telefonie; facilitati pentru conferinte, servicii de comunicare prin satelit, transmitere si receptionare de date si mesaje, acces la internet, asigurarea de conectari la internet sau la baze de date, telecomunicatii de informatii (inclusiv pagini web, programe computer si alte date, cautare motoare, servicii de email, asigurarea accesului la baze de date prin computer, servicii de consultanta legate de cele de mai sus, operatii Inchiriere si leasing aparate, instrumente, echipamente si componente, legate dar nu limitate de cele de mai sus, asigurate de retele de telecomunicatii, prin livrare online si prin intermediul internetului si prin retea mondiala In clasa 38.

Telecomunicatiile se refera la ramura electronica legata de tehnologia comunicarii electronice la distanta, de aici termenul “telecomunicatii” acopera toate formele de comunicare la distanta, incluzand radio, telegrafie, televiziune, telefonie, comunicare de date si retele de computer. Aceste servicii determina analiza proprietatilor fizice a liniei sau mediului de transmisie proprietatile statistice ale mesajului pentru a concepe modul de codare si decodare. Prin urmare, necesita cunostinte si expertiza specifica, In principal bazate pe ingineria telecomunicatiilor, pentru aplicarea functionala a instalatiilor.

Serviciile si telecomunicatiile de transmitere de text si mesaj ale oponentului sunt termeni largi care acopera specificul aplicantului In comunicatie, telecomunicatie, transmisiuni si servicii de transmitere de mesaje, servicii de telefonie fixa si mobila, servicii de conectare telefonie, facilitati de accesare conferinte, servicii de comunicare prin satelit, transmitere si receptionare de date si informatii, desi aceste servcii sunt aproape identice.

Prevederea de acces la internet a aplicantului, servicii de internet, asigurarea accesului la inetrnet, asigurarea de conectari la internet sau baze de date, telecomunicarea informatiilor, inclusiv pagini web, programe computer si alte date, operatii de cautare motoare, servicii de email, asigurarea accesului la baze de date prin computer, operatii, aparate de vanzare si leasing, instrumente, echipamente si componente pentru cele de mai sus, incuzand dar nu limitate la ele, toate serviciile, amintite via retele de telecomunicatii, prin livrare on line si prin intermediul internetului si retele mondiale constau In clauza de comunicare online prin sisteme de computere interconectate, (plus informatii legate si variate servicii accesorale) care folosesc protocol specific. Comunicarea prin internet se afla In legatura prin contracte comerciale bi si multilaterale si prin specificari tehnice sau protocoluri care descriu cum sa schimbi date prin retele. Cateva dintre serviciile populare pe internet care se folosesc de acest protocol sunt e-mail, folosirea de stiri, file sharing, WWW, Gopher, acces sesiune, WAIS, finger, IRC, MUDs, si MUSHs. Dintre acestea e-mailul si WWW sunt clar cele mai folosite, si multe alte servicii sunt construite pe baza lor, cum ar fi liste mail si web blogs. Internetul face posibila asigurarea de servicii In timp util care pot fi accesate de oriunde In lume. Evident, asemenea servicii sunt asigurate de specialisti on-line, care sunt profesionisti In domeniul comunicarii amintit mai sus.

Scopul serviciilor contestate din aceasta clasa consta In asigurarea de conexiuni comunicationale prin mijloace electronice. Aceste servicii sunt transmise si facute valabile prin retele. Aparatura de computer si programele de computer joaca un rol esential In telecomunicatii azi, ele toate contribuind la functionarea serviciilor si pentru utilizatori sa le acceseze. Ar trebui notat ca, departe de a fi limitat la simpla stabilire a conectarii, permitandu-le utilizatorilor sa comunice, serviciile comunicationale presupun aspecte legate de conceptie, design, dezvoltare, instalare, retea, updatare, mentinere, etc, a componentelor hard sau soft care, dupa cum am mentionat, contribuie la functionarea retelei de comunicare. Cei care asigura servicii de telecomunicatie normale furnizeaza echipament mecanic sau tehnic necesar si pentru consumatorii care solicita servicii de telecomunicatie asigura suportul tehnic. In acest sens serviciile si operatiile, Inchiriere, leasing a computerelor, componente hard sunt complemenatre una alteia In sensul In care toti acesti factori intercationeaza In transmiterea serviciilor de telecomunicatie sau In facerea conexiunii accesibile utilizatorilor. Prin urmare, toate aceste servicii sunt similare sau cel putin In directa conexiune.

b)Comparatia semnelor

Potrivit legii Curtii de Justitie, “aprecierea globala a similaritatii vizuale, aurale sau conceptuale a marcilor”, trebuie sa se bazeze pe impresia generala data de marci, luand In considerare componentele lor distinctive si dominante” (vezi Judecata Curtii de Justitie, Caz c-25195 Sabel BV v Puma AG, Rudolf Dassler Sport (1997)OJ OHIM 1/98, p. 91, pargraf 23).

Urmatoarele semne trebuie comparate:

EASYMOVIL easyMobile
Dreptul anterior Aplicatia CTM

Marcile anterioare reprezinta o Inregistrare spaniola, asa ca teritoriul relevant e Spania.

Din punct de vedere vizual, trasaturile figurative ale aplicatiei sunt simple constand Intr-o stilizare usoara a literelor cu exceptia literei “M” scrisa cu majuscula.

Semnul anterior “EASYMOVIL” este un cuvant de marca. In cazul semnelor cuvinte, cuvantul este protejat si nu forma scrisa. Prin urmare, este nerelevant daca cuvintele de marca sunt reprezentate cu litere mici sau cu majuscule.

Din punct de vedere vizual cuvantul “easymovil” consta din noua litere iar “easymobile” consta din zece litere. Ambele cuvinte au primele sase litere “easymo-” In comun, adica au Inceputuri identice. Mai mult, ambele contin literele “-il” In aceeasi structura. In marcile verbale sau predominant verbale, prima parte este In general cea care atrage prima data atentia consumatorului si de aici va fi clar amintita mai mult decat restul semnului. Totusi, publicul percepe semnele ca un Intreg si, In general, nu are tendinta sa analizeze componentel. Diferenta dintre semne sta doar In aceea ca “-il” din marca anterioara este precedat de “v”, In aplicatie este precedat de un “b” si urmat de un “e”. Vizual, diferenta din a saptea litera si “e”-ul de la final al marcii aplicate nu actioneaza asupra impresiei generale a semnelor pentru ca e finalul cuvintelor si nu este modificat de aceasta, ulterior da identitatea partii mai lungi, “easymo-il”, a semnelor (opt litere din noua si zece respectiv) impresia generala creata este ca marcile demonstreaza un grad substantial de similaritate.

In Spania, aplicatia CTM va fi pronuntata In sase silabe ca “E-A-SI-MO-VI-LE”. Marca anterioara va fi pronuntata In cinci silabe “E-A-SI-MO-VIL”. Primele cinci silabe “E-A-SI-MO-VI” si consoana “L” sunt identice. Diferenta aurala a semnelor sta doar In vocala aditionala “E” de la finalul aplicatiei. Prin urmare, diferenta In sunet este foarte slaba si aproape imperceptibila. De aici, diferenta fonetica cauzata de vocala finala “E” este neglijabila si In mod sigur incapabila sa anihileze identitatea fonetica a celorlalte elemente (semnele au structuri vocalice similare si ritm din primele cinci silabe). Concluzia e ca din punct de vedere fonetic marcile sunt similare.

Din punct de vedere conceptual, nici “easymovil” si nici “easymobile” nu exista asa In Spania. Prefixul easy, fiind un cuvant englezesc, este greu de recunoscut de vasta majoritate a consumatorilor spanioli. Acest cuvant ar putea fi perceput ca un cuvant inventat. Totusi, partea “movil” va fi cu siguranta recunoscuta pentru ca este echivalentul spaniol al cuvantului mobil. Cat despre cuvatul “mobile”, desi nu exista In Spania, gratie proiximitatii cu cuvantul “movil” este probabil ca majoritatea publicului sa recunoasca faptul ca e un echivalent strain al “movil”. Legat de servicii acest element va fi vazut ca o aluzie la comunicarea mobila In ambele cazuri si fie direct sau indirect publicul va asocia semnele.

c)Apreciere globala

In judecarea probabilitatii de confuzie Oficiul trebuie sa tina cont de interelationarea dintre similaritatea bunurilor si similaritatea marcilor. Diferentele si asemanarile trebuie sa fie cantarite una Impotriva celeilalte pentru a vedea care predomina pentru a stabili daca exista sau nu o probabilitate de confuzie. Mai mult, cu cat mai distinctiva este prima marca cu atat mai mare riscul de confuzie. O evaluare trebuie asadar facuta asupra capacitatii mai mari sau mai mci a marcii anteriaore pentru a identifica bunurile pentru care a fost Inregistrata.

Dupa cele mentionate anterior, “movil” si “mobile” sunt aluzive sau chiar descriptive la serviciile In conflict. Deci, elementul “easy” este partea cea mai distinctiva a semnelor pentru ca nu induce nici un concept particular pentru consumatorii spanioli. Oponentul nu a specificat clar ca marca sa este distinctiva In mod particular In virtutea unei reputatii sau unei folosiri intensive. Oficiul gaseste gradul de diferenta In marca anterioara “EASYMOVIL” cu un caracter obisnuit fata de servicii identice, sau servicii avand un grad de similaritate cu serviciile In discutie, reiese ca gradul de protectie asigurat nu trebuie restrictionat.

In determinarea probabilitatii de confuzie, In particular atentia publicului relevant, similaritatea bunurilor/serviciilor si semnele trebuie luate In consideratie.

Consumatorul obisnuit se presupune ca este bine informat si un obsevator circumspect care rar are sansa de a face o comparatie directa Intre marci dar trebuie sa Isi plaseze Increderea In imperfecta imagine a lor pe care o are In minte (Judecata Curtii de Justitie, Cay C-342/97, Lloyd Scuhfabrik Meyer & Co. Gmbh v Klijsen Handel B.V. (1999)OJ OHIM 12/99, p. 1585, paragraf 26).

In cazul prezent serviciile de telecomunicatie din clasa 38 acoperite de marci sunt oferite publicului larg. Atentia publicului relavant nu este adesea foarte Inalta. Consumatorul de rand ar putea fi indus In eroare de similaritatea marcilor In conflict.

Dupa cum a fost explicat, semnele ar putea avea similaritati vizuale sau fonetice. In general similaritatile stabilite Intre marci sunt retinute de catre consumatorul de rand mai degraba decat diferentele lor. Mai mult, cateva dintre serviciile contestate sunt gasite identice sau chiar similare.

Reiese ca, nivelul de similaritate dintre semne si servicii este suficient de mare pentru a induce o probabilitate de confuzie Intre marci, care include probabilitatea de asociere dintre marca anterioara si aplicatia contestata In teritoriul relevant, care este Spania, pentru toate serviciile contestate din clasa 38.

B.COSTURI

Potrivit Art 81(1) CTMR, partea care pierde In actiunile de opozitie trebuie sa suporte toate taxele cerute de cealalata parte, precum si toate costurile.

Potrivit Regulii 94(1) IR, proportia costurilor este stabilita cu decizia opozitiei.

Cat aplicantul este partea care pierde In actiunile de opozitie, trebuie sa suporte toate costurile cerute de cealalta parte In cursul acestor proceduri.