Opozitie Marci-STAR SNAKS – STAR FOODS 29, 30, 31- 29,30,31(ro)

Adversar: Star Snacks
Cerere contestata: Star Foods

I. CIRCUMSTANTE SI PROCEDURÄ‚:

In data de 07/12/2004, solicitantul a Inregistrat cererea No 4 105 615 pentru a Inregistra marca figurata “STAR FOODS” dupa cum e reprodusa pe coperta pentru bunuri la clasele 29, 30 si 32.

Opozitia este Indreptata Impotriva tuturor bunurilor acoperite de cerere.
Opozitia se bazeaza pe urmatoarele drepturi anterioare:

…Marca Inregistrata No 629 550 pentru marca figurata “STAR SNACKS” asa cum e indicata pe coperta sub a), a fost Inregistrata pentru avantaje la clasele 29, 30 si 31. Adversarul Isi bazeaza opunerea pe toate aceste avantaje.

… Marca Inregistrata No 3 031 796 pentru cuvantul de marca “STAR SNACKS” asa cum e indicat pe coperta sub b), a fost Inregistrata pentru avantaje la clasele 29, 30 si 31. Adversarul Isi bazeaza opozitia pe toate aceste avantaje.

Bazele opozitiei sunt acelea prevazute In articolul 8(1)(b) din Community TRADEMark Regulation (CTMR).

Ambele parti au depus observatii si marturii In termenul stabilit de Office.

Adversarul sustine ca este o probabila confuzie Intre marcile In disputa pentru ca ele la fel de similare ca si produseleaflate In conflict.

Petitionarul/Solicitantul sustine ca opozitia ar trebui respinsa cat timp semnele sunt suficient de diferite pentru a evita o eventuala confuzie.

II. DECIZIE:
A. PE SUBSTANTÄ‚/Fond

1. Confuzie Probabila

In cazul la dispozitie opozitia se bazeaza pe doua drepturi anterioare. Comparatia paote fi facuta Intre cererea contestata a Comunitatii Marcilor Inregistrate (CTM) si CTM No 031 796 deoarece e considerata mai apropiata de cererea contestata decat de alte anterioare Inregistrari ce au fost invocate.

Potrivit Articolului 8(1) CTMR, cu privire la opozitia proprietarului unei marci anterioare, marca Inregistrata solicitata nu va fi Inregistrata:
b) daca din cauza identitatii sau similaritatii cu marca anterioara si identitatea sau similaritatea bunurilor sau serviciilor acoperite de marci exista o confuzie din partea publicului In teritoriul In care marca anterioara este protejata; confuzia include asocierea cu marca anterioara.

a) Comparatia bunurilor

Cand se face o evaluare a similaritatii bunurilor In discutie, toti factorii relevanti cu privire la aceste bunuri trebuie luati In consideratie. Acesti factori includ, inter alia, natura si scopul lor, ori metoda folosita si cand ele sunt In competitie sau complimentare (vezi cazul C-39/97 Canon Kabushiki Kaisha v Metro-Goldwin- Mayer Inc (1998) OJ OHIM 12/98, paragraful 23). Alti factori includ distributia pertinenta a canalelor (In special outleturile de vanzare), publicul relevant si originea obisnuita a bunurilor.

Bunurile contestate sunt:

Carne, peste, pui ori vanat; extrase din carne, fructe si legume conservate, uscate sau gatite, carne congelata; jeleuri, gemuri, compoturi, creme de fructe, oua, lapte si produse din lapte, uleiuri si grasimi, In clasa 29.

Cafea, ceai, cacao, zahar, orez, tapioca, sago, cafea artificiala; faina si preparate din cereale, supe; paine, patiserie si cofetarie, gheata; miere, melasa, drojdie, pudra de gatit; sare; mustar; vinegar, sosuri, condimente, gheata, In clasa 30. I

Bere; ape minerale sau aerate si alte bauturi nealcoolice; bauturi, sucuri si sucuri din fructe; siropuri si alte preparate pentru bauturi, pudre pentru bauturi, In clasa 32.

Opozitia se bazeaza pe urmatoarele bunuri:

Fructe si legume conservate, uscate sau preparate; gelatine, gemuri, creme din fructe, migdale, unt de alune, alune prelucrate, unt de cacao, bauturi din lapte (predominand laptele), nuci prelucrate, nuca de cocos, fructe Indulcite, grIunte pentru mancare preparate si conservate, fructe cristalizate, crochete, curmale, coaja de fructe, fasole conservate, mixturi pentru aperitive bazate pe boabe, fructe si nuci prelucrate, nuci prelucrate, alune prelucrate, masline conservate, muraturi, fulgi de cartofi, stafide uscate, mancaruri sarate, carnati, icre prelucrate sau conservate, In clasa 29.

Cafea, ceai, cacao, zahar, orez, cafea artificiala, preparate din cereale, paine, patiserie si cofetarie, gheata. miere, sosuri (condimente), prajituri din migdale, prajituri din alune, biscuiti, prajituri, bauturi pe baza de cacao, bauturipe baza de cafea, bauturi pe baza de ciocolata, bomboane, briose, cereale uscate, fulgi din cereale uscate, ciocolata, crackers, Inghetata, clatite, paine de ghimbir, torturi, guma In scopuri nemedicale, infuzii nemedicinale, popcorn, marzipan, muesli, jeleuri din fructe, placinte, pizza, budinci, praline sandwich-uri, dulciuri, tarte, iaurt Inghetat, (cofetarie pe baza de gheata), mancaruri pe baza de vereale, batoane din cereale, biscuiti dulci, biscuiti prajiti, biscuiti aperitiv, In clasa 30.

Boabe, migdale, arahide, fructe de padure, cereale neprelucrate, nuci, alune, excluzand mancare pentru animale, In clasa 30.

Cat despre clasele 29 si 30, toate bunurile aplicantilor sunt similare sau identice cu bunurile oponentului din aceeasi clasa. Bunurile nu sunt Inscrise identic; totusi toate bunurile aplicantului au partea identica oari similara In specificarea mai ampla a oponentului.

Cat despre clasa 32, sosurile de fructe ale oponentului, bauturile din lapte (lapte predominant) cea, cafea si cacao In clasele 29 si 30 si berile aplicantului; ape minerale sau aerate, sau alte baururi nealcoolice; bauturi, sucuri si sucuri din fructe; siropuri, si alte preparate pentru facut bauturi, bauturi sub forma de praf din clasa 32 coincid ca articole alimentare de baza ce sunt oferite la o scara extrem de larga de consumatori. Aceste articole specifice din clasele 29 si 30 si acele apartinand clasei 32 sunt bauturi si articole de stins setea, servesc aceluiasi scop, pot fi folosite complimentar si pot fi gasite In mod obisnuit In aceleasi magazine de alimente sau In depertamentele de alimente ale supermarketurilor. Prin urmare, aceste bunuri pot fi considerate similare, pentru scopul din articolul 8(1)(b) CTMR. Cazul stabilit legal confirma aceasta concluzie, vezi Judecatoria Curtii de Justitie, Cazul T-74 -04 Societatea de produse Nesstle SA v Quick Restaurants SA (2006), paragrafele 3, 6 si 46.

b) Comparatia semnelor

In determinarea existentei unei probabile confuzii, mIrcile Inregistrate trebuie sa fie comparate facand o evaluare generala a similaritatilor vizuale, fonetice si conceptuale Intre marci. Comparatia trebuie bazata pe impresia generala data de marci, purtand In minte, In particular, componentele lor distinctive dominante (cf. Judecatoriei Curtii de Justitie, Cazul C/251/95 Sabel BV v Puma AG, Rudolf Dassler Sport(1997) OJ OHIM 1/98, p. 91, paragraful 22).

Semnele ce urmeaza a fi comparate sunt urmatoarele:
……………………………………………………………………………………….

Fondul cultural si lingvistic relevant aici este acela al Uniunii Europene, deoarece dreptul anterior este o Inregistrare CTM.

Elementul comun al semnelor este cuvantul “STAR” care e un termen laudativ deoarece subliniaza calitatea buna a produselor si, prin urmare, nu e un element foarte distinctiv. Cat despre componentele “SNACK” si “FOOD”, acestea exprima doar natura bunurilor acoperite de semne. De mai sus reiese ca ambele semne constau din combinatia unui element slab si descriptiv. Astfel, din aceasta combinatie, firavul element “STAR” e In stare sa domine Intreaga impresie creata de semne.

In general, elementele grafice al semnelor au un impact mai slab asupra consumatorului decat componenta cuvantului. Totusi, In cazul In care elementele cuvant nu au un caracter distinctiv clar, elementele figurative joaca un rol mai important In impresia generala.

Din punct de vedere vizual, ambele semne coincid In primele patru litere “STAR” si difera In a doua parte a marcii. Marca anterioara se termina cu cuvantul “SNACKS” pe cand aplicatia contestata se termina cu al doilea cuvant “FOODS” care contine cu o litera mai putin. Aplicatia cntestata de asemenea contine un element deviza, care nu este chiar unis; elemente de cuvant Intr-o forma ovala sunt foarte tipice In marci. In timp ce elementele dominante sunt foarte similare, se concluzioneaza ca marcile sunt similare din punct de vedere vizual.

Din Punct de vedere fonetic, ambele semne vor fi pronuntate In doua cuvinte, dintr-o silaba fiecare. Componenta comuna “STAR” va fi pronuntta identic In ambele semne, In timp ce componentele finale “SNACK” si “FOOD” suna clar diferit. In timp ce marcile coincid In componentele lor dominante, se poate concluziona ca dintr-un punct de vedere aural semenle sunt similare.

Conceptual, cuvantul “STAR” ar putea fi Inteles de catre publicul european ca referindu-se la “o celebritate stralucitoare”, ca la o calitate stelara, sau pur si simplu la “un corp luminos natural vizibil pe cer In special noaptea”. (Merriam-Webster Dictionary http://www.m-w.com/cgi-bin/dictionary).
Este un cuvant frecvent folosit In domeniul marcilor, adesea ca un sistem de clasificatie/evaluare pentru variate bunuri si servicii (hoteluri, bauturi alcoolice tari). Prin urmare, cuvantul “STAR” este puternic alusiv la valoarea superioara a bunurilor In editie sa clasele 29, 30 si 31, si atfel are un caracter slab distinctiv. Elementul “FOOD” (mancare) va fi partial Inteles de catre consumatorul european, ca un cuvant de baza englezesc pentru orice substanta nutritiva pe care omul o mananca sau o bea. “SNACK” e un cuvant originar englezesc, dar folosirea lui e larg raspandita si e un termen care este acum integrat In mai multe limbi din Uniunea Europeana si se refera la un fel de mancare usor si rapid mancat Intre sau In loc de mesele principale. Ca urmare, cata vreme ambele semne Impartasesc cuvantul comun “STAR” si celelalte elemente, “SNACK” e inclus In notiunea larga “FOOD”, semnele sunt conceptual similare.

c) Concluzie

Constituie o probabilitate de confuzie Intre Intelesul articolului 8(1)(b) CTMR daca exista riscul ca publicul sa creada ca bunurile sau serviciile In discutie, sub presupunerea marcile In discutie, vin de la aceeasi Intreprindere sau, asa cum cazul poate fi, de la Interprinderi legate economic (vezi Canon, paragraful 29).

Probabilitatea confuziei poate fi evaluata global, luand In consideratie toate circumstantele cazului. Probabilitatea confuziei implica cateva interdependente Intre facorii relevanti, si In particular o asemanare Intre marci si Intre bunuri si servicii. In consecinta, un mai mic grad de similaritate Intre bunuri si servicii poate fi compensat de un grad mai mare de similaritate Intre marci, si vice versa. Mai mult, cu cat mai distinctiva marca initiala, cu atat mai mare riscul de confuzie. Marci cu un Inalt caracter distinctiv, fie per se sau din cauza reputatiei pe care o poarta In market, se bucura de o protectie mai mare decat marcile fara caracter distinctiv. (Vezi Canon, paragraful 17).

Pentru scopurile aprecierii globale, consumatorul mediu al categoriei de produse interesate este considerat a fi bine informat si observator rezonabil circumspect. Totusi trebuie luat In considerare faptul ca un consumator mediu doar rar are sansa de a face comparatie directa Intre diferite marci dar Isi poate plasa Increderea In imaginea imperfecta a lor pe care le-a pastrat In minte. S-ar putea de asemenea naste In minte ca nivelul de atentie a consumatorului de rand poate varia In functie de categoria de bunuri si servicii In discutie. (Curtea de Justitie Cazul C-342/97, Lloyd Schuhfabrik Meyer & Co. GmbH v Klijsen Handel BV, OJ OHIM No 12/1999, p, 1585, paragraful 26.)

In determinarea probabilei confuzii, In particular atentia pblicului elevant si asemanarea bunurilor si a semnelor trebuie luate In considerare. In prezentul caz atentia publicului relevant este de un caracter general deoarece bunurile marcii anterioare sunt In general abordate de publicul larg. Consumatorul de rand este considerat a fi bine informat si si un observator circumspect.

In determinarea caracterului distinctiv al unei marci si In aprecierea unei diferente majore, este necesara o evaluare globala a unei capacitati mai mari sau mai mici a marcii de a identifica bunurile pentru care a fost Inregistrata ca venind dintr-o Intreprindere particulara, si asa sa distingi acele bunuri de cele ale altor Intreprinderi. In evaluare trebuie pus pret pe toti factorii relevanti si, In particular pe caracteristicile inerente ale marcii, incluzand faptul ca poate sau nu poate contine un element descriptiv al bunurilor pentru care a fost Inregistrat. (Vezi Lloyd, paragraf 28.)

Cat despre caracterul distinctiv a marcii anterioare, oponentul nu mentioneaza explicit ca marca sa este distinctiva In virtutea unei folosiri intensive sau reputatii. Prin urmare evaluarea aspectelor distinctive ale marcii anterioare trebuie sa se bazeze pe elementele distinctive per se a acelui semn care trebuie vazut ca slab In prezentul caz.

Primul si partea identica a semnelor “STAR” este slaba; cea de-a doua parte “FOOD” si “SNACK” sunt descriptive pentru bunurile acoperite de semne. Impresia generala data de marci, mai exact acelasi element dominant “STAR” le face similare. In timp ce bunurile sunt identice, exista o presupusa confuzie si opozitia se sprijina In baza Articolului 8(1)(b) CTMR.

Biroul nu considera necesar sa examineze Inregistrarea anterioara CTM No 629 550 pentru ca aplicatia contestata este respinsa In baza Comunitatii Marcilor no 3 031 796.

III. COSTURI

In baza Articolului 81(1) CTMR, partea care pierde trebuie sa suporte toate taxele cerute de cealalta parte, precum si toate costurile.

Conform Regulii 94(1) IR, costurile trebuie stabilite cu decizia opozitiei.

Cata vreme aplicantul este partea care pierde In actiune, trebuie sa suporte toate costurile cerute de cealalta parte In timpul acestor ACTIUNI.

Biroul pentru armonizare In marketul intern
(Marci si designuri)
Decide:

Sustine opozitia nu8marul B 908 154 pentru toate bunurile contestate.
Respinge aplicatia numarul 4 105 615 In Intregul ei.
Ordona aplicantului sa sustina costurile.

Fixeaza costurile dupa cum urmeaza:

Costurile ce urmeaza sa fie platite de catre aplicant oponentului functie de articolul 81(6) CTMR In conjunctie cu regula 94(3) IR vor fi:
Costurile reprezentatiei 300 EUR
Taxa opozitiei 350 EUR
Total 650 EUR

………………………………………..

Nota asupra valabilitatii unui apel:
Conform Articolului 58 al CTMR orice parte afectata de aceasta decizie are dreptul sa faca apel Impotriva acestei decizii. Conform Articolului 59 al Regularizarii apelul trebuie trimis In scris la Birou In doua saptamani de la data notificarii acestei decizii si In patru saptamani de la aceeasi data trebuie completata o declaratie scrisa la baza apelului. Notarea apelului se considera ca va fi completata numai In urma platii unei taxe de 800 de EURO.

Nota asupra fixarii costurilor:
Valoarea determinata In fixarea costurilor va fi analizata doar de o decizie a Opposition Division In cerere. Sub regula 94(4) a Implementarii Regularizarii o asemenea cerere va fi depusa In termen de o luna de la data notificarii acestei fixari de costuri si se va considera a fi completata numai In urma platii unei taxe de 100 de euro (Articolul 2 punctul 30 a Regulamentului de Taxe).